Archive for mai 30, 2014



Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (D.I.I.C.O.T.) – Biroul Teritorial Sibiu, împreună cu polițiști din cadrul Brigăzilor de Combatere a Criminalității Organizate București, Alba-Iulia și SCCO Tg Jiu, cu suportul de specialitate al Departamentului de Informații și Protecție Internă și Direcției Operațiuni Speciale, au destructurat o rețea de traficanți de substanțe psihoactive.

În data de 29 mai, au fost efectuate 32 de percheziții domiciliare pe raza municipiilor Sibiu (19), București (11), Tg. Jiu (una) și a județului Ilfov (una), 29 de suspecți fiind duși la DIICOT –ST Timișoara, pentru audieri. Au fost ridicate sumele de 12.555 euro, 122.095 lei, 136 USD, 50 lire turceşti, 100 leva, 7 autoturisme, 11 laptopuri, 15 hard-disk-uri, 2 calculatoare, 3 tablete, 71 telefoane mobile, 46 cartele telefonice, 18 memory-stick-uri, cantităţile de aprox. 3,5 kg cannabis, 30 grame haşiş, 3 kg. substanţe din categoria etnobotanice, mai multe doze pregătite pentru comercializare din aceeaşi categorie.

Infracțiunile ce fac obiectul cauzei sunt:

– efectuare, fără drept, de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive în formă continuată, prev. şi ped. de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011 rep. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod Penal,

– efectuarea fără drept de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, disimulând că acestea sunt produse a căror comercializare este permisă de lege, în formă continuată, prev. şi ped. de art. 17 din Legea nr. 194/2011 rep. cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod Penal,

– trafic de droguri de mare risc, prev. şi ped. de art. 2 alin. 1, 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod Penal.

În fapt, în luna octombrie 2013, organele de poliţie din cadrul S.C.C.O. Sibiu s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că pe raza municipiului Sibiu s-a constituit o grupare infracţională ai cărei membri desfăşoară activităţi concertate pe linia traficului cu substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive. În cauză a fost dispusă ulterior efectuarea de acte de urmărire penală „in rem” sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. art. 16 alin. 1, art. 17 din Legea nr. 194/2011, art. 367 Cod Penal, respectiv art. 2 alin. 1, 2 din Legea nr. 143/2000 (în condiţiile în care s-a constatat, în ceea ce priveşte unele dintre substanţele procurate în vederea comercializării de către membrii grupului infracţional că au în conţinut compusul JWH-018, care face parte din tabelul nr. 1, anexă la Legea 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri).

Astfel, în urma investigațiilor efectuate, sunt suspectați că fac parte din grupare numiţii Clay Harry, Hanganu Flaviu Costian, Mânduc Silviu Cristian, Deppner Robert Erich, Vodă Ioan Răzvan, Presecan Mihai Laurențiu, Făgăraș Raul Eduard, Lacău Ioan Felician, Vitan Daniel Ioan, Ciurezeanu Alexandru Vicențiu, Buzdugă Andrei, Iordănescu Cătălin Andrei, Ciocănea Paul Alexandru, Cândea Gheorghe Robert, Cimpoca Adrian, Leu Christian Marius, Moldovan Alexandru, Damian Alexandru Ștefan, Moraru Călin Claudiu.

Totodată, numiţii Dina Flavius Daniel, Prepeliță Ștefan, Muscă Ioan Teodor, Sehleanu Mircea Filip sunt suspectați că au desfăşurat activităţi de sprijinire a membrilor grupului infracţional prin intermedierea de vânzări către consumatori sau prin intermedierea achiziţionării substanţelor de la furnizori prin firmele de curierat rapid.

Membrii grupării au reuşit stabilirea în timp a unor filiere stabile de procurare a drogurilor, de la persoane cu preocupări pe această linie, ce distribuie substanţele psihoactive şi psihotrope prin firmele de curierat, sub paravanul unor societăţi comerciale fie cu obiect de activitate legitim, fie cu nume fictive.

În ceea ce priveşte formarea şi dinamica grupului infracţional au reieşit următoarele:

La începutului anului 2013, după destructurarea grupului infracţional coordonat de către numitul Negru Adrian, care practic avea un cvasimonopol în ceea ce priveşte distribuţia de substanţe „etnobotanice” pe raza mun. Sibiu, au început să apară diverşi alţi „dealeri” de astfel de substanţe, profitând de situaţia creată şi de consumatorii deja existenţi, consumatori care în majoritatea cazurilor nu conştientizează pericolul pe care îl reprezintă astfel de substanţe – practic sunt compuşi chimici creaţi artificial care „copiază” efectele drogurilor de risc şi de mare risc, cu cel puţin la fel de grave reacţii adverse şi care, pe măsura replierii societăţii, sunt trecuţi în categoria stupefiantelor – droguri de mare risc şi de risc.

Din probele administrate în cauză rezultă suspiciunea rezonabilă că pe „piaţa” de substanţe cu efect psihoactiv de pe raza municipiului Sibiu au început să acţioneze numiţii Presecan Mihai Laurenţiu, Făgăraş Raul Eduard, Vodă Ioan Răzvan, Vitan Ioan Daniel, Lăcău Ioan Felician, Ciurezeanu Alexandru, Iordănescu Cătălin Andrei, Ciocănea Paul Alexandru, respectiv Clai Harry, Hanganu Flaviu Costian, Mânduc Silviu Cristian, Deppner Robert Erich.

Față de numiții Clai Harry, Hanganu Flaviu Costian, Mânduc Silviu Cristian (în legătură cu aceştia fiind şi numitul Deppner Robert Erich) există suspiciunea rezonabilă că au structurat în zona lor de influenţă iniţială – Valea Aurie – o grupare ce avea ca scop comun obţinerea de profituri cât mai mari din comercializarea de substanţe psihoactive. Din vara anului 2013, ei au început să atragă în jurul lor şi ceilalţi dealeri ce acţionau în zona cartierului Hipodrom – numiții Presecan Mihai Laurenţiu, Vodă Ioan Răzvan, Vitan Ioan Daniel, Lăcău Ioan Felician, Ciurezeanu Alexandru, Iordănescu Cătălin Andrei, Făgăraş Raul Eduard, Ciocănea Paul Alexandru. Aceștia din urmă, la rândul lor, colaborau deja întrei ei în acelaşi scop, al vânzării cât mai eficiente şi profitabile pentru toţi a substanţelor psihoactive. Colaborarea ce a început între aceştia a dus astfel la structurarea unei grupări infracţionale extinse în scopul comercializării pe raza mun. Sibiu de substanţe „etnobotanice”, grupare ce acţionează în principal pe două paliere, în funcţie de zonele de influenţă arătate, membrii acesteia stabilind să coopereze în concret prin găsirea şi schimbul de informaţii privind sursele de aprovizionare, împărţirea mărfii sau îndrumarea consumatorilor către alţi membri ai grupului infracţional, în măsura în care, la un moment dat, nu aveau ei înșişi disponibile substanţe psihoactive pentru vânzare.

La scurt timp grupul infracţional a atras noi şi noi membri care aveau deja preocupări pe linia traficului de substanţe psihoactive sau care au început să aibă astfel de preocupări. Astfel, potrivit probelor din dosar, rezultă suspiciunea rezonabilă că la grupul infracțional au aderat și numiţii Buzdugă Andrei, Cimpoca Adrian, Damian Alexandru Ştefan, Moldovan Alexandru, Cândea Robert Eugen, Leu Christian Marius. Față de aceştia există suspiciunea rezonabilă că au beneficiat, prin crearea legăturilor infracţionale cu grupul, de împărţirea mărfii procurate de la furnizori sau prin aprovizionarea cu substanţe psihoactive de la membrii grupului infracţional ce acţionau pe cele două paliere şi aveau stabilite contactele cu furnizorii ce le comercializează en-gross în mediul on-line.

Din probatoriul administrat în cauză rezultă suspiciunea rezonabilă că grupul infracțional a fost sprijinit și de către numiții Dina Flavius Daniel, Sehleanu Filip (aceştia având legături cu membrii grupului infracţional de pe ambele paliere), Prepeliţă Ştefan, Muscă Ioan Tedor (aceştia având legături strânse cu Clay Harry).

Gruparea infracţională din mun. Sibiu a atras ca membri inclusiv minori care se ocupau, la rândul lor, cu distribuţia substanţelor psihoactive şi stupefiante către consumatorii foarte tineri (elevi). Ca mod de operare, din cercetările efectuate a rezultat că aceștia achiziţionează substanţele psihotrope şi psihoactive în cantităţi mari, de la diferiţi furnizori din ţară cu care au intrat în legătură în urma anunţurilor postate pe site-urile pe care se promovează substanţele psihoactive. Discuţiile pentru achiziţionarea substanţelor psihoactive şi stupefiante se poartă doar în mediul on-line, în timp ajungându-se la o relaţie strânsă de „afaceri” între cele două părţi, dată de constanţa şi „seriozitatea” partenerilor, substanţele furnizate grupării din Sibiu având efectele psihotrope urmărite de către consumatori.

Au fost identificate astfel mai multe surse – una din mun. Tîrgu-Jiu, iar altele din mun. Bucureşti – care livrează drogurile prin serviciile curierat, fiind disimulate în diferite colete, expediate pe numele reale ale membrilor grupării infracţionale din mun. Sibiu sau pe numele unor persoane fictive.

Ulterior, suspecţii ambalează substanţele în pliculeţe de tip zip-lock în diverse cantităţi între 0,1 grame şi 0,5 gram, pe care le comercializează către cercul propriu de consumatori cu prețuri începând de la 25 lei/doza, fie că este vorba de substanţe psihotrope care se prizează, sub formă de praf – „Powder” sau care se fumează – „Smoke”, impregnate pe diverse fragmente vegetale de suport.

Din probatoriul administrat în cauză rezultă că expeditorii coletelor din municipiul.Bucureşti acţionează sub umbrela mai multor societăţi de tip „fantomă”, care figurează cu un extrem de mare de astfel de colete expediate către diferite destinaţii din ţară. De asemenea, numerele de telefon de contact sunt de regulă tot fictive, la acestea nu răspunde nimeni şi nu par a fi în reţea, contactul făcându-se direct prin curieri cu care s-a stabilit, în prealabil, o legătură în acest sens. Coletele în litigiu, în multe cazuri, nu sunt expediate personal de către cei aflaţi la originea operaţiunii, practica fiind ca acestea să fie colectate de către diverşii curieri care sunt la curent cu acest mod de lucru, care le depun apoi la sediul firmelor de curierat, de unde sunt expediate în ţară. În mod similar, de regulă, sumele de bani încasate ramburs de la destinatarii coletelor sunt livrate de aceiaşi curieri, expeditorii rămânând astfel ascunşi şi foarte greu de identificat.

Pe parcursul cercetărilor a reieşit că furnizorii din Bucureşti, pentru a nu da de bănuit şi pentru a evita depistarea, foloseau noi şi noi denumiri pentru firmele fictive de pe numele cărora expediază colete, alternând denumirile folosite sau, după caz, renunţând ori folosind din ce în ce mai puţin numele firmelor despre care au fost expuse prea mult anterior. Din aceleași motive, alternau şi firmele de curierat prin intermediul cărora expediau coletele, în diferitele faze ale activităţii infracţionale reducându-şi activitatea prin intermediul firmelor folosite intensiv anterior şi orientându-se spre altele mai puţin folosite, practic fiind vorba de o „rotaţie” a acestora.

Iniţial, membrii grupării din municipiul Sibiu ridicau aceste colete în nume personal, ulterior adoptând şi ei măsuri de precauţie prin folosirea unor identităţi false, după exemplul furnizorilor. Deşi identităţile sunt fictive, s-a putut constata că, în unele cazuri, cel care semnează de primire este chiar unul dintre făptuitori, iar în alte cazuri nr. de telefon menţionat pe documentele de transport îi aparţine unuia dintre membrii grupării.

Conform probatoriului administrat până în prezent, furnizorii ce livrau pe teritoriul României substanţele cu efect psihoactiv şi stupefiant le procurau din China, unde efectuau inclusiv deplasări pentru perfectarea relaţiei de afaceri, coletele parvenind apoi prin serviciile de coletărie internaţionale, disimulate ca substanţe legale, care se pot comercializa fără restricţii.

În ceea ce priveşte amploarea activităţii infracţionale a reieşit până în acest moment că expediţiile de substanţe psihoactive şi psihotrope efectuate de către furnizori pe întreg teritoriul ţării, din anul 2013 până în prezent, se ridică la suma 1.519.002 RON,iar către membrii grupului infracţional constituit pe raza municipiului Sibiu, în sumă de 162.985 RON.

Procurorii DIICOT – BT Sibiu au dispus prin ordonanțele din 29 mai a.c., reținerea pentru 24 de ore a 21 de suspecți: Clay Harry, Hanganu Flaviu Costian, Mânduc Silviu Cristian, Deppner Robert Erich, . Vodă Ioan Răzvan, Lacău Ioan Felician, Vitan Daniel Ioan, Ciurezeanu Alexandru Vicențiu, Presecan Mihai Laurențiu, Iordănescu Cătălin Andrei, Făgăraș Raul Eduard, Buzdugă Andrei, Ciocanea Paul Alexandru, Cândea Gheorghe Robert, Damian Alexandru Ștefan, Ivașcu Gheorghe Marian, Ilie Liviu Eugen, Niculae Irinel Petre, Tănase Adrian, Munteanu Mircea Răzvan, Voicu Raluca Gabriela.

Față de alți șase suspecți, procurorii DIICOT au dispus măsura punerii sub control judiciar până la finalizarea anchetei: Moldovan Alexandru, Cocianu Sabin, Dina Flavius Daniel, Moraru Călin-Claudiu, Cimpoca Adrian, Chidu Costache.

În cursul acestei zile, procurorii DIICOT – BT Sibiu au solicitat Tribunalului Sibiu arestarea preventivă pentru 30 de zile a celor 21 de inculpați.

Reclame

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (D.I.I.C.O.T.) – Serviciul Teritorial Timișoara, împreună cu polițiștii Brigării de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara, având suportul de specialitate al Serviciului Român de Informații, au reușit destructurarea unui grup infracțional organizat transfrontalier specializat în traficul ilicit de celule umane. Un sprijin consistent a fost oferit și de autorități judiciare elene, prin intermediul ofițerului român de legătură din cadrul Biroului Atașatului Afacerilor Interne din Grecia.

Procurorii D.I.I.C.O.T. – S.T. Timișoara au dispus astăzi, 30 mai a.c., luarea unor măsuri preventive față de patru persoane, dintre cele șase audiate ieri în acest dosar, după efectuarea mai multor percheziții. Astfel au fost reținuți pentru 24 de ore doi cetățeni greci, față de alți doi cetățeni români fiind dispusă măsura controlului judiciar, pentru activități infracționale derulate din ianuarie 2011- până când au fost prinși.

Suspectul Giatras Kostantinos, cetățean grec, în vârstă de 51 de ani, cu rezidența în Timișoara, a fost reținut pentru comiterea infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat și trafic ilicit de celule umane, fapte prevăzute de art. 367 alin. (1) din Codul penal și art. 158 alin (1) din Legea 95/2006, fiecare cu aplicarea art. 5 din Codul penal. Față de Giatras Kostantinos există suspiciunea rezonabilă că, în calitatea sa de administrator la S.C. A H S.A. şi S.C. P A S.R.L., director departament și medic specialist obstetrică-ginecologie cu specializare în fertilizare in vitro -, a constituit un grup infracţional organizat, în scopul traficului ilicit de celule umane.

Față de suspectul Giatras Kostantinos există suspiciunea rezonabilă că, pe baza unor înţelegeri pecuniare între medic şi paciente, respectiv între paciente şi donatoare, a supus diferite persoane de sex feminin procedurilor de prelevare/extracţie de ovocite, materialul genetic fiind ulterior utilizat la realizarea de embiotransferuri, în beneficiul unor persoane aflate în dificultatea de a procrea pe cale naturală, dar care doreau să fie supuse, contra cost, procedurilor de reproducere umană asistată.

În activitatea medicală de fertilizare in vitro a fost utilizată şi procedura de embriotransfer la o mamă-surogat (mamă purtătoare), procedură care nu este însă prevăzută de legislaţia română în vigoare.

Suspecta Pappa Charikleia, cetățean grec în vârstă de 45 de ani, a fost reținută pentru comiterea infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat și trafic ilicit de celule umane, fapte prevăzute de art. 367 alin. (1) din Codul penal și art. 158 alin (1) din Legea 95/2006, fiecare cu aplicarea art. 5 din Codul penal.

Din probele administrate în cauză rezultă suspiciunea rezonabilă că Pappa Charikleia, în calitatea sa de biolog – director de laborator – la S.C. A H S.A., a aderat şi sprijinit un grup infracţional organizat, în scopul traficului ilicit de celule umane, ajutând la derularea procedurilor de prelevare/extracţie de ovocite, materialul genetic fiind ulterior utilizat la realizarea de embiotransferuri, în beneficiul unor persoane aflate în dificultatea de a procrea pe cale naturală, dar care doreau să fie supuse, contra cost, procedurilor de reproducere umană asistată.

Totodată față de suspecții Stelea Lavinia, medic ginecolog, și Ciontu Daniela, medic biolog, a fost dispusă măsura controlului judiciar, față de care există suspiciunea rezonabilă că au comis infracțiunile de sprijinire a grupului infracțional organizat și trafic ilicit de celule umane.

De asemenea, față de mai multe persoane suspectate că au îndeplinit roluri de mamă-surogat, donatoare pentru cupluri beneficiare și donatoare de ovule pentru a fi utilizate la Centrul de Fertilizare in Vitro al A H, procurorii D.I.I.C.O.T. – ST Timișoara au extins urmărirea penală sub acuzația de complicitate la traficul ilicit de ovule umane, prevăzut de art. 48 Cod penal, raportat la art. 158 alin. 1 din Legea 95/2006.

Grupul infracțional era organizat pe două paliere:

1. organizarea de activităţi ilegale de transplant de celule umane utilizate pentru fertilizarea in vitro cu mamă purtător ;

2. organizarea de activităţi ilegale de transplant de celule umane utilizate pentru fertilizarea in vitro cu ovocite prelevate de la diferite femei racolate de către angajaţii spitalului cărora li s-au achitat sume de bani pentru prelevarea de ovocite, care ulterior au fost folosite în proceduri de fertilizare in vitro pentru alte femei.

Din probele administrate în cauză rezultă că au fost efectuate proceduri de inseminări in vitro cu mamă purtător, fără o procedură aprobată de către Agenția Națională de Transplant, fără respectarea Ordinelor Ministrului Sănătății menționate mai sus, la nivelul spitalului fiind încheiate doar protocoale sumare, sub formă de tipizat, cu donatoarele de ovocite sau cu mamele purtătoare. Persoanele erau direcționate de către personalul medical spre diverși notari publici (fiind identificați până în prezent doi), unde erau redactate declarații notariale prin care donatoarele de ovocite sau mamele-surogat se obligau să doneze sau să poarte o sarcină fără nici o pretenție materială, iar în ceea ce le privește pe mamele purtătoare acestea se obligau ca la naștere să predea copilul cuplului beneficiar, fără nici o altă pretenție. Și cuplurile beneficiare au semnat declarații notariale prin care se arăta că sunt de acord cu fertilizarea in vitro, cu transferarea embrionului rezultat în uterul mamei purtătoare, recunoscând, totodată, că pruncul rezultat este copilul lor natural.

Până în prezent au fost identificate 12 cazuri de mamă-surogat (persoane din România, Ungaria, Slovacia), fiind audiate șapte dintre ele, precum și cuplurile implicate în procedura de fertilizare in vitro cu acestea. Două dintre cele șapte mame-surogat au dat naștere la câte un copil, ambii fiind predați imediat părinților biologici.

Cuplurile beneficiare sunt atât cetățeni români, cât și cetățeni din Ungaria, Norvegia, Grecia.

În unele cazuri, mamele purtătoare au declarat că au beneficiat de sume de bani sau alte bunuri pentru serviciul prestat cuplurilor (de exemplu – de 1000-1500 lei lunar pentru întreținere ca un fel de salariu). În alte cazuri personalul medical racola tinere donatoare de ovocite (300 de euro pentru o procedură de donare ovocite).

Menționăm că în prezent nu este legiferată procedura reproducerii umane asistate medical, folosindu-se o mamă purtătoare, Ministerul Sănătății nefiind înștiințat de o asemenea practică pe teritoriul României. De asemenea, Agenția Națională de Transplant nu a acreditat unități medicale publice sau private pentru inseminarea in vitro prin mamă purtătoare și nici nu deține informații cu privire la existența unor astfel de proceduri pe teritoriul României.

Procurorii DIICOT – ST Timișoara au pus astăzi în mișcare acțiunea penală împotriva celor doi medici eleni reținuți, inculpații urmând a fi prezentați în cursul zilei Tribunalului Timiș cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile.