inaugurare balea Grapini 1Ministrul delegat pentru IMM-uri, Maria Grapini, şi şapte dintre ambasadorii turismului românesc au inaugurat, joi, cel de-al nouălea Hotel de gheaţă de la Bâlea Lac, Grapini spunând că, astfel, a dorit să prezinte lumii „locuri unice” din România.
Delegaţia, din care au făcut parte şi şapte dintre ambasadorii turismului românesc – Elisabeta Lipă, Helmut Duckadam, Ovidiu Lipan Ţăndărică, Octavian Bellu, Dumitru Prunariu, naistul Nicolae Voiculeţ şi directorul Teatrului Naţional „Radu Stanca” din Sibiu, Constantin Chiriac -, dar şi ambasadorul Republicii Populare Chineze în Romania, Huo Yuzhen, a participat la o scurtă slujbă ţinută în biserica de gheaţă de preoţi de mai multe confesiuni.
Momentul religios a fost urmat de un scurt program artistic realizat de către Nicolae Voiculeţ şi actorul Constantin Chiriac, după care ministrul Maria Grapini, ambasadorul Huo Yuzhen şi primarul localiţăţii Avrig, Arnold Klingeis, au tăiat panglica la intrarea în Hotelul de Gheaţă.
Maria Grapini a precizat că a ales să viziteze Munţii Făgăraş cu o parte dintre ambasadorii tursmului românesc, pentru că este „un loc unic”.
„Ambasadorii turismului românesc sunt convinsă că vor povesti ce au văzut aici. Cred că se integrează în ceea ce avem noi ca strategie: promovarea României. Am ales acest loc pentru că este unic. Cred că împreună, de la cetăţeanul simplu, la autorităţile centrale, putem face mai mult pentru promovarea României. Trebuie să identificăm locurile care nu sunt cunoscute nici măcar de către noi. Foarte multe locuri nu au fost vizitate de români. Cred că acest program pe care l-am iniţiat poate să reziste trans-guvernamental, pentru că nu are legătură cu cine conduce un minister”, a declarat Maria Grapini, după inaugurare.
Întrebată dacă nu este cam târziu să inaugureze acum un obiectiv turistic în care se cazează turişti de dinainte de Crăciun, Grapini a răspuns: „Niciodată nu e prea târziu, spunem noi. Eu cred că promovarea nu o facem pentru o singură ediţie sau pentru un singur sezon. Se face pentru România”.
Ambasadorii turismului românesc au declarat că nu au mai vizitat hotelul de gheaţă, deşi au mai fost la Bâlea Lac.
„Este pentru prima oară când vizitez hotelul. Este fascinant. Îmi pare rău că nu am reuşit să o aduc şi pe soţia mea. Poate ne găsim timp să mai venim o dată. De dormit, nu ştiu dacă aş vrea, dar de petrecut câteva ore într-un pat cu multe pături şi cu cineva drag, de ce nu?”, a declarat Helmut Duckadam.
La rândul său, Ovidiu Lipan Ţăndărică s-a declarat încântat de privelişte, iar Octavian Bellu a precizat că existenţa în România a unor locuri ca Bâlea Lac „demonstrează că nu trebuie să avem un complex de inferioritate faţă de alte ţări”.
Cel de-al nouălea Hotel de Gheaţă de la Bâlea Lac are 12 camere cu pat dublu, amenajate după tema „Baroque in Ice”. Printre personalităţile care dau numele camerelor se află Samuel Von Brukenthal, Ludovic al XIV-lea (Regele Soare), Maria Antoaneta, Maria Teresa, Antonio Vivaldi, Bach, Rembrandt, Voltaire, Moliere, dar există şi o cameră cu numele Palatului Schonbrunn din Viena.
În plus, hotelul are şi un bar de gheaţă, unde se pot servi diverse băuturi, inclusiv specialităţi în pahare de gheaţă, precum şi un restaurant pentru servirea mesei, unele preparate fiind servite pe platouri de gheaţă.
inaugurare  Balea GrapiniApoi, reprezentanţii ministerului şi ambasadorii turismului românesc au participat, joi seară, la Palatul Brukenthal din localitatea Avrig la o masă rotundă cu tema „CultTour – identitate prin cultură” organizată în cadrul seminarului „CultTour – Patrimoniu cultural ca punct de interes major în dezvoltarea turismului sustenabil”.
Evenimentul se adresează autorităţilor guvernamentale, regionale şi locale, instituţiilor academice, patronatelor în domeniul turismului, publicului larg, comunităţilor locale, regionale şi naţionale.
Potrivit organizatorilor, „principalul obiectiv are drept ţintă dezvoltarea conceptului de turism sustenabil regional şi, totodată, valorizarea şi promovarea patrimoniului cultural regional ca produs turistic ce se va integra contextului regional, naţional şi european”.